Goana dupa proteine sau sanatatea?

Ca de fiecare data, articolele mele sunt inspirate de viata reala, de discutii pe care le-am cu diferiti practicanti ai sportului de agrement, in special in sala in care imi desfasor eu activitatea de antrenor.

Dupa mai multe intrebari referitoare la dureri de articulatii, oboseala acuta, crampe musculare, etc. pe care le primesc frecvent de la persoane tinere (21-27 ani), sapand un pic in detaliu despre dietele acestor persoane, am concluzionat ca toti sunt innebuniti dupa hrana bogata in proteina de origine animala. Precizez ca sunt echidistant, nu sunt impotriva consumului de carne, lapte, oua, etc. si nici impotriva vegetarismului sau veganismului. Fiecare e liber sa aleaga ce crede ca-i mai bine pentru el/ea. In schimb, sunt impotriva ignorantei, fatalismului, lipsei de interes atunci cand este vorba de sanatate.

Am sa dau un exemplu, pe care il consider cel mai reprezentativ pentru acest articol.

Un tanar de 21 ani, inaltime aproximatix 1,90 m, masiv, cu trapez pronuntat, umeri rotunzi, brate vanjoase, etc. un adevarat Ulise, acuza dureri acute ale spatelui. L-am intreb ce crede ca a facut gresit. Mi-a raspuns ca suspecteaza o miscare gresita la exercitiul ramat cu bara “T”.

A doua zi ma intreaba daca e bine sa consume cantitati mari de lapte. L-am intrebat mai multe si am constatat ca nu cunoaste mare lucru despre efectul colesterolului, acidului uric, despre dezechilibrul dintre fosfor si calciu existent in sursele de proteina de origine animala, etc.

Sa trec la subiect, incercand sa explic cat mai clar posibil ceea ce se intampla cand incepem sa credem cu tarie, ca o dieta bazata pe un consum excesiv de proteine de origine animala, poate sa fie in beneficiul nostru.

Nu intentionez sa critic pe nimeni! Sunt doar un observator, cu propriile sale concluzii, bazate pe ani intregi de citit, experimentat si verificat.

Citeam cu ceva timp in urma un articol, intr-o revista care promoveaza foarte mult consumul de suplimente proteice si nu numai, articol scris de renumitul domn Florin Uceanu, in care spunea, ca nu stiu ce descoperiri de ultima ora ar aduce in discutie consumul de peste 35 gr proteina animala la o singura masa, ca nu ar fi necesar sa ne stresam si ca putem manca la o singura masa cantitatea de proteina pe care o mancam in decursul unei zile intregi. Am fost foarte contrariat, deoarece acest domn respectat in lumea sportului romanesc, sustinea cu ani in urma ca nu trebuie sa depasim la o masa @ 35 gr de proteina deoarece organismul nu poate prelucra cantitati mai mari, rezidurile rezultate dintr-un consum mai mare fiind nesanatoase pentru organismul nostru. Tot dumnealui scria ca 2-2.2 gr proteina/kg corp, pentru un culturist e necesarul ideal si ca ar trebui sa impartim totalul rezultat in 7 mese/zi ca sa putem beneficia la fiecare 2,5 ore de cantitatea de proteina de 35 gr. In felul acesta, organismul nostru beneficieaza in permanenta de proteina necesara cresterii musculare.

In primul rand, proteinele de origine animala vin la pachet cu un dezechilibru destul de mare. Nu au fibra, nu au carbohidrati, exceptand lactatele care au lactoza neprietenoasa pentru foarte multi oameni, nu au antioxidanti, au colesterol, au un raport dezechilibrat intre calciu si fosfor. Luand in considerare toate acestea, trag concluzia ca e bine sa evit cantitatile mari de proteina de origine animala. In schimb, nu sunt de acord s-o elimin complet, deoarece are valoare mare dpdv calitativ prin echilibrul dintre cantitatile de aminoacizi esentiali pe care ii contine.

Daca marim cantitatile de proteina de origine animala, introducem in organism si cantitati mari de colesterol, acid uric, nu beneficiem de fibra si nici de carbohidrati.

Colesterolul este bun si rau. Cel bun, HDL nu ne aduce nici un deserviciu, iar cel rau, LDL, daca depaseste anumite limite, ne poate omora, dar pana sa ne omoare ne aduce mari probleme. Ne obstructioneaza vasele de sange prin depunerea lui pe peretii acestora, ducand la oboseala, cresterea tensiunii, ateroscleroza, accidente vasculare, comotii cerebrale, pietre la vezica biliara.

In cantitati adecvate, colesterolul este steroid natural, este responsabil cu producerea vitaminei D3 cu ajutorul razelor ultraviolete, este prezent in bila, fiind raspunzator cu digestia lipidelor.

In concluzie, avem nevoie de colesterol si trebuie stiut ca organismul nostru produce colesterol! 

Trebuie sa tinem insa seama ca nu trebuie sa exageram.

Am sa continui acest subiect in postarile viitoare. Voi aborda problemele referitoare la acidul uric, fibre, carbohidrati, antioxidanti, calciu si fosfor.